Exterminarea ROMANILOR : Cervarix, Silgard, Gardasil
8 Feb
„Cel mai bun vaccin impotriva bolilor infectioase comune este o dieta adecvata.” (Organizatia Mondiala a Sanatatii)
Aspecte ce ridică semne de întrebare:
în legătură cu utilizarea vaccinului Silgard sau Cervarix
* Vaccinul este destinat prevenirii infecţiilor cu virusul Papiloma Uman (HPV), cu transmitere preponderent sexuală, şi nu împotriva cancerului de col uterin (nu există şi nu a existat niciodată un vaccin îndreptat împotriva vreunui cancer, inclusiv de col uterin).
* De-a lungul vieţii, cca. 80% din populaţia feminină contactează cel puţin o dată virusul HPV. Doar 10% dintre aceste infecţii rămân şi pot provoca modificări celulare (displazii) la nivelul colului uterin. Doar în 1-3% dintre cazuri evoluţia va fi spre un cancer de col uterin într-o perioadă îndelungată de timp, respectiv 12-15 ani de la data infecţiei persistente. Dar aceste modificări (displazii) de la nivelul colului uterin sunt, de obicei, detectabile şi tratabile. Şi fără vaccin, există statistic o protecţie de peste 99%.
* Statistic, avem cea mai mare incidenţă din Europa la cancerul de col uterin în ultimii 20 de ani, după cum afirmă Ministerul Sănătăţii. Ar fi fost necesar să fim informaţi despre acest lucru până la iminenţa vaccinării copiilor. Trebuiau luate măsuri de prevenţie, cunoscându-se faptul că acest cancer poate fi prevenit foarte uşor prin identificarea şi tratarea infecţiilor persistente care apar la nivelul colului uterin. Depistarea infectării cu virusul Papiloma Uman (HPV) se făcea în cadrul unui program de screening la nivelul populaţiei cu testul Babeş-Papanicolau. De ce acest test nu mai este făcut gratuit de către stat, pentru ca infecţia să fie identificată la timp şi tratată, dacă ea creşte incidenţa acestui tip de cancer atât de înspăimântător?
* Nici măcar în aceste zile, când a început campania de vaccinare, nu se vorbeşte mai deloc despre măsurile de prevenţie şi de vindecare a leziunilor de col uterin şi a cancerului care derivă din acestea. De aici putem înţelege că Ministerul Sănătăţii, prin reprezentanţii săi, este mai curând interesat de vaccinarea fetiţelor, decât de prevenţia şi tratarea din timp a cancerului de col uterin prin efectuarea periodică a testului Babeş-Papanicolau. Adică preferă să cheltuiască câteva zeci de milioane de euro pentru a fi achiziţionat vaccinul pentru fiecare fetiţă, decât să suporte câteva sute de mii pentru a se încuraja efectuarea testului Babeş-Papanicolau de către fiecare femeie anual.
* Virusul Papiloma Uman (HPV) are 100 de tulpini şi se presupune că tulpinile 16 şi 18 sunt responsabile pentru aproximativ 70% dintre cancerele de col uterin. Întrucat cancerul cervical (de col uterin) se dezvoltă după ani de infecţie cronică cu virusul HPV, nu există o dovadă absolută că protecţia împotriva acestor două tulpini va reduce numărul de cazuri de cancer. De asemenea, este evident faptul că virusul este doar un cofactor alături de relaţiile sexuale cu mai multi parteneri, fumatul, contraceptivele, stresul, scăderea imunităţii, poluarea, etc., care constituie factori favorizanţi ai oricărui cancer.
* Infecţia persistentă cu HPV şi nu virusul este cea care determină riscul de cancer. Tratamentul împotriva virusului HPV dă rezultate foarte bune, este foarte simplu şi nu are efecte secundare (ajustarea aportului de acid folic şi licopen, vitamine, efectuarea de controale periodice, respectarea condiţiilor de igienă şi o nutriţie corectă).
* În România, există un medicament care vindecă leziunile de col uterin: CERVUGID. Este inventat de un medic român, profesor universitar, dar este prea puţin mediatizat deoarece nu beneficiază de un marketing la nivelul marilor producători mondiali şi, ca atare, puţin recomandat de medicii ginecologi.
* Toate studiile care au dovedit legătura dintre HPV şi cancerul de col uterin au fost sponsorizate de către firmele producătoare de vaccinuri. Nu există studii independente în acest sens. Cancerul de col uterin apare în 99% dintre cazuri la persoane cu o infecţie persistentă cu HPV, dar nu este clar rolul virusului în declanşarea cancerului.
* Vaccinul Cervirax este îndreptat împotriva a 2 tulpini de HPV:16 şi 18, iar vaccinul Silgard se îndreaptă împotriva a 4 tulpini de HPV: 6,11,16 şi 18. Apărute în urmă cu doi ani în SUA şi Europa, ambele vaccinuri au fost vândute imediat pe scară largă, dată fiind răspândirea mare a HPV şi dorinţei de prevenire.
* Până în septembrie 2008, în SUA s-au raportat 25 de decese posibil asociate cu Gardasil şi alte aproape 10.500 de efecte adverse. Alte 2 decese s-au constatat în Germania şi Austria. În SUA, au fost înregistrate oficial peste 600 cazuri cu efecte grave, printre care o boală neurologică rară (pe lângă alte 9.400 cazuri efecte non-grave) – statistici oficiale FDA (Food and Drug Administation). Faptul că 94% dintre efectele adverse nu sunt grave nu este de natură să-i liniştească pe părinţii ai căror copii urmează să fie supuşi unui experiment cu un vaccin ce a creat deja suficiente victime.
* Informaţiile provenite de la americani trebuie privite totuşi cu rezervă, deoarece raportările se fac pe bază de voluntariat. Este posibil ca efectele colaterale ale vaccinului să fie mult mai ample decât statisticile la care are acces publicul.
* 25% dintre toate reclamaţiile legate de efectele adverse ale vaccinurilor practicate în SUA sunt la adresa Gardasilului.
* La presiunea publică, FDA a tipărit în publicaţiile proprii statisticile despre efectele grave (inclusiv moartea), iar producătorul Merk Sharp & Dohme a renunţat la orice acţiune de a mai convinge guvernul american să facă obligatorie vaccinarea anti-cancer de col uterin.
* Cele două vaccinuri utilizate au fost introduse pe piaţă acum doi ani şi jumătate, după o testare clinică care a durat cca 6,5 ani, timp insuficient pentru o testare completă şi pentru a cunoaşte efectele pe termen lung. Efectiv, nu există studii despre siguranţa vaccinului şi nici despre genotoxicitate sau carcinogenitate. Potrivit New York Times, care citează publicaţii de specialitate, efectele pe termen lung nu se cunosc suficient, vaccinul fiind licenţiat în SUA în regim rapid, datorită impactului sperat.
* Lumea ştiinţifică ridică semne de întrebare şi cu privire la durata perioadei de imunizare, necunoscându-se dacă va fi sau nu necesară repetarea vaccinului peste o anumită perioadă.
* Guvernul a alocat sumele necesare prin rectificare bugetară. În Ordinul 1612/2008, prin care se introduce HPV la 110.000 fete din clasa a IV-a, se precizează următoarea NOTĂ: “Refuzul de a efectua vaccinarea se face prin declaraţie scrisă a părinţilor copilului, cu asumarea consecinţelor ce decurg din acesta.” Genul acesta de note nu este specificat la alte tipuri de vaccin obligatoriu.
* Vaccinarea impusă de Ministerul Sănătăţii se face fără a verifica în prealabil dacă fetiţele nu sunt deja infectate (HPV se transmite şi de la mamă la copil, indiferent de tipul de naştere). Vaccinarea celor care au deja infecţia creşte riscul de cancer cu 44% după cum se menţionează chiar în documentele de la FDA. Din păcate, producătorii vaccinurilor nu menţionează acest lucru în prospect, omisiune ce poate fi fatală.
* Atât producătorii vaccinurilor cât şi cei care au decis utilizarea lor în Romania refuză să-şi exprime în scris responsabilitatea privind efectele secundare pe care le pot avea pe termen scurt sau pe termen lung. Nimeni nu poate susţine că, odată vaccinat, este eliminat riscul de cancer de col uterin, ci doar diminuat într-o oarecare măsură.
* Nu se cunoaşte răspunsul la întrebarea dacă vaccinul creează probleme în raport cu alte tulpini. Este posibil ca procentul mare al persoanelor vaccinate la care s-au constatat efecte adverse să fie cauzat de faptul că se activează anumite tulpini ale virusului, potenţial cauzatoare de cancer, sau care slăbesc imunitatea naturală a organismului.
* În Austria, Gardasil este interzis. În S.U.A. şi Canada, vaccinul este permis, dar nu obligatoriu, în unele state din Europa vaccinul este gratuit, dar la dispoziţia cui îl cere. În Franţa, reclama vaccinului a fost făcută de producător, nu de guvernul francez şi nu mai apare la televiziune. Irlanda, care trebuia să-l introducă în septembrie, a renunţat la el. În Romania, s-a instituit obligativitatea de a-l face. Nu cumva sunt încălcate drepturile omului în acest caz?
* Merck Sharp & Dohme, primul producător al vaccinului, a oprit cu peste un an şi jumătate în urmă (februarie 2007) campania de lobby din SUA în urma protestelor părinţilor, a grupurilor de advocacy şi a experţilor în sănătate publică.
* Studiile clinice pot conţine erori; una dintre cele mai importante este faptul că s-a folosit placebo reactiv (o soluţie cu adjuvantul care conţine aluminiu) şi nu placebo neutru. Toate rezultatele referitoare la efectele adverse din studiile clinice ar putea fi denaturate. Adjuvantul cu aluminiu dă el însuşi reacţii adverse. De remarcat este faptul că la FDA nu există informaţii despre concentraţia de adjuvant folosită în soluţia considerată ca fiind placebo.
* Tot mai mulţi medici spun că vaccinul nu trebuie să fie obligatoriu: Journal of Law, Medicine & Ethics îi dă ca exemplu pe Gail Javitt de la Johns Hopkins’s Berman Institute of Bioethics, Deena Berkowitz de la George Washington University School of Medicine şi pe Lawrence Gostin de la Georgetown University Law Center.
* Pe forumurile de discuţii din străinătate sunt sute de mesaje exprimând îngrijorări şi sunt redate cazuri concrete ale celor afectaţi de acest vaccin.
* Absenţa studiilor pe termen lung ar putea fi o problemă reală; au mai existat cazuri de medicamente lansate prematur pe piaţă şi care au trebuit retrase din cauza efectelor secundare periculoade pe termen lung (ex. chiar producătorul Cervarix, compania Glaxo Smith-Kline, făcea în 2003 reclamă în Anglia la Solpadeina, care a fost ulterior retrasă de pe piaţă).
culitza
